Andreas Vesalius, și nu Leonardo da Vinci, este cunoscut ca fiind părintele anatomiei și este menționat în cărțile moderne de anatomie. Vesalius a fost un anatomist și medic din Bruxelles. El a publicat „De humani corporis fabrica” (tradus în „Despre structura corpului uman”) în 1543, care este cunoscut ca fiind primul manual de anatomie modernă. Cartea lui Vesalius a urmat multe dintre studiile anterioare ale lui da Vinci și a contestat dogmele stabilite de anatomistul anterior Galen. Multe dintre observațiile lui Galen erau legate de teoria veche (umorism) și de disecțiile de animale, deoarece disecțiile umane erau interzise de legea romană. Vesalius a reușit să pună mâna pe câteva cadavre umane și a rectificat unele dintre erorile lui Galen, cum ar fi faptul că se credea că inima conține marile vase ale corpului față de ficat. Vesalius a fost, de asemenea, „primul” care a observat că oasele dădeau oamenilor forma lor și a descris acest lucru prin desene detaliate ale oaselor, ligamentelor și mușchilor. Vesalius a descris multe sisteme ale corpului în detalii extraordinare, ceea ce se credea că nu a mai fost făcut niciodată înainte. Însă da Vinci a făcut progrese extraordinare și a făcut însemnări detaliate de anatomie în carnețel cu ani înainte ca Vesalius să se fi născut. Da Vinci și-a folosit abilitățile artistice și mintea sa pentru mecanică pentru a crea desene detaliate ale corpului uman și ale sistemelor corpului. Unele dintre cele mai faimoase desene și însemnări ale sale au fost legate de mușchi/ligamente, inimă, craniu și fetus. Talentul său de artist i-a adus oportunități de a diseca peste 30 de cadavre (față de cele câteva ale lui Vesalius), ceea ce i-a permis să demonstreze că Galen se înșela cu ani înainte de Vesalius. Din nefericire, lucrările lui da Vinci nu au fost niciodată publicate, astfel încât geniul său a avut un impact redus asupra progresului anatomiei.

.