Tractul corticonuclear: este format din fibre derivate din „cortexul motor primar”, „cortexul premotor” și „cortexul somatosenzorial”. Însoțește „tractul corticospinal” care coboară în tandem și diverge pentru a se termina în nucleii lor țintă din „trunchiul cerebral”. Unele fibre sinapsează direct cu „neuronii motori”, dar majoritatea sinapsează cu „interneuronii”. Afectează nucleii motori ai nervilor cranieni. (Implicate în) controlul mișcărilor ochilor, inervarea mușchilor expresiei faciale, inervarea musculaturii limbii și inervarea „trapezului” și a altor mușchi. (Patestas, 181-182) Denumit și „tractul corticobulbar.”

Tractul cortico-spinal: începe în cortexul motor primar, unde „corpurile celulare” ale neuronilor se proiectează prin axoni în jos prin substanța albă cerebrală și trunchiul cerebral pentru a ajunge la „măduva spinării”. Majoritatea fibrelor din acest tract se intersectează pentru a controla mișcarea părții opuse a corpului. Această încrucișare are loc la joncțiunea dintre „măduva spinării” și măduva spinării. (Blumenfeld, 32) Axonii coboară pentru a se (lega) în materia cenușie a măduvei spinării cu interneuronii, care, la rândul lor, se (leagă) cu (neuronii motori) care inervează fibrele musculare scheletice sau „receptorii” de întindere musculară. (Patestas, 176)

Tractul corticotectal: fibrele iau naștere din ariile de asociere vizuală și coboară pentru a se termina în nuclei unde influențează mișcările verticale, (de rotație) și de urmărire lină ale ochilor. (Patestas, 183)

.

Tractul reticulospinal lateral: fibrele se termină la toate nivelurile măduvei spinării unde se (leagă) în principal cu interneuronii. Au un efect „inhibitor” asupra „extensorilor” și un efect excitator asupra „flexorilor”. Transmite, de asemenea, intrări „autonome” către neuronii „simpatici” și „parasimpatici” din măduva spinării, care mediază funcțiile autonome, cum ar fi „dilatarea pupilei”, modularea „ritmului cardiac” și transpirația. (Patestas, 184)

Tractul reticulospinal medial: fibrele coboară în măduva spinării, se termină și (fac legătura) cu interneuronii măduvei spinării. Stimulează mișcările „mușchilor extensori” și inhibă mișcările „mușchilor flexori”. (Patestas, 184)

Tractul vestibulospinal medial: fibrele coboară în trunchiul cerebral și apoi în măduva spinării și (se leagă) cu interneuronii. (Implicat în) medierea mișcării capului în timp ce se menține fixarea privirii pe un obiect. (Patestas, 185)

Tractul Rubrobulbar: fibrele coboară în trunchiul cerebral unde stabilesc sinapse cu motoneuronii inferiori care inervează mușchii din jumătatea superioară a feței. (Patestas, 183)

Tractul rubro-spinal: fibrele se termină în măduva spinării unde fac sinapse (legături) cu interneuronii. Funcționează în controlul mișcării mâinii și a degetelor. (Patestas, 183-184)

Tractul tectospinal: fibrele coboară în măduva spinării și își continuă coborârea în măduva spinării unde se (leagă) cu interneuronii. Implicat în medierea mișcărilor reflexe ale ochilor și ale regiunilor trunchiului declanșate de stimuli vizuali, auditivi și vestibulari. (Patestas, 183)