Phish este o trupă rock americană care s-a format în Burlington, Vermont, în 1983. Trupa este cunoscută pentru improvizația muzicală, jams prelungite, amestecul de genuri și o bază de fani dedicată. Trupa este formată din chitaristul Trey Anastasio, basistul Mike Gordon, toboșarul Jon Fishman și claviaturistul Page McConnell, toți cântând la voce, Anastasio fiind principalul vocalist. Muzica celor de la Phish îmbină elemente dintr-o mare varietate de genuri, inclusiv funk, rock progresiv, rock psihedelic, folk, country, jazz, blues, bluegrass și pop. Trupa a făcut parte dintr-o mișcare de grupuri rock de improvizație, inspirate de Grateful Dead și cunoscute sub denumirea colocvială de „jam bands”, care au câștigat o popularitate considerabilă ca turnee de concerte în anii 1990. Iată clasamentul tuturor albumelor Phish.
Reluați muzica lui Phish. Faceți clic mai jos și experimentați adevăratele melodii Progressive Rock.
10. Hoist (1994)
„O mare schimbare pe care o veți vedea pe acest album Phish este folosirea mai intensă a unor muzicieni externi. Unii ar putea fi critici față de această mișcare, dar ea se potrivește cu adevărat cu ideea că în genul muzicii de improvizație. Le permite celor de la Phish să facă ceea ce vor. Cred că folosirea celor din afară i-a oferit lui Phish o perspectivă nouă asupra lucrurilor – și ca rezultat va duce la unul dintre cele mai puternice albume din 1994.”
9. Round Room (2002)
„Round Room constă în câteva melodii remarcabile, crude, asemănătoare compozițiilor Phish, care cu siguranță fac ca albumul să merite să fie deținut. Adică, cum ar fi povești, dinamică abilă de sus și jos sau de pornire și oprire implicate. Există și câteva jams bine trasate, non-radio-friendly, cu o dinamică bună în ele.”
8. The Story Of The Ghost (1998)
„Albumul conține exact ceea ce spune titlul, o poveste a fantomei. Fiecare cântec duce unul în altul din punct de vedere muzical și liric. Unii consideră că albumul nu este la fel de reușit ca alte albume Phish, dar eu nu sunt de acord. Poate că albumul este un pic diferit față de majoritatea, dar spune o poveste grozavă. Unele cântece sunt mai scurte decât altele, dar unele puncte din poveste sunt subliniate mai mult decât altele. Phish este cunoscut pentru flerul lor funky în muzică, iar Story of the Ghost este exact asta.”
Vezi mai multe: Peter Gabriel Albums Ranked
7. Slip Stitch And Pass (1997)
„Acest album conține multitudini, atât de multă precizie și meșteșug de improvizație împachetate în aceste nouă cântece. În unele privințe, este foarte mult un album de „coveruri”: Talking Heads, ZZ Top, Rolling Stone, Pink Floyd, The Doors, toți sunt citați și tachinați de-a lungul setului. Acestea fiind spuse, rămâne în continuare un document impresionant al strălucirii de care Phish a dat dovadă în turneele din 1997.”
6. A Picture Of Nectar (1992)
„A Picture of Nectar se află la căpătâiul acelei linii de demarcație dintre primele jams libere ale trupei și piesele de studio de mai târziu, și o face incredibil de bine. Nectar conține o serie dintre cele mai populare (și mai des cântate) melodii live ale trupei – este ușor să auzi rădăcinile celebrelor jams ale Phish în aceste înregistrări ale unor melodii precum „Stash”, „Tweezer” și „Tweezer Reprise”, „Chalk Dust Torture”, „Guelah Papyrus”, „The Mango Song” și „Llama”, pentru a numi doar câteva dintre ele.”
5. Billy Breathes (1996)
„”Billy Breathes” are într-adevăr un sunet de Rock Progresiv, nu vor fi piesele lungi și epice care se regăsesc pe albumele lor anterioare. De fapt, cel mai lung cântec are o durată de 6:22. Aș spune, de asemenea, că acesta este un album mai „serios” al celor de la Phish. Nu are umorul care predomină pe alte albume Phish. Cu toate acestea, consider toate aceste diferențe un lucru pozitiv, deoarece arată că Phish va continua să facă lucrurile în felul lor.”
Vezi mai multe: UFO Albums Ranked
4. Rift (1993)
„Aceasta a fost produsă pe vremea când Phish îmbina mai multe melodii în stil compozițional (stilul Junta) cu melodiile de tip radio straight foward de exemplu… (Farmhouse). Albumul își păstrează tema, (sau mai degrabă starea de spirit) pe tot parcursul albumului, împletind în și din clasicele Phish, cum ar fi Rift, My Friend, It’s Ice, The Wedge și Silent in the Morning, care toate îmbină instrumentalul emoționant cu vocea plină de umor.”
3. Farmhouse (2000)
„Poate că Farmhouse nu se ridică la nivelul albumului standard Phish, dar este totuși un album incredibil. Toate cântecele de pe el sunt grozave. Heavy Things devine obositor după un timp, dar este totuși un cântec grozav. Doar că este singurul cântec Phish care a fost supraapreciat. Dacă vă gândiți la prima dată când ați auzit Heavy Things, fie că a fost live sau pe acest album, sunt destul de sigur că v-a plăcut. The farmhouse are un sound countryish, aproape reggae.”
2. Junta (1989)
„Este „joon-ta” nu „hoonta”, ca și numele tipului, nu al dictaturii militare. Lucrurile de studio stau toate în picioare în diferite grade, dar Junta este, ca atâtea albume de „debut” ale super-talentaților, iese în evidență ca fiind probabil cel mai bun album de studio de la un capăt la altul pe care l-au scos. Orice fan al prog-ului se va bucura de el, la fel de mult ca și You Enjoy Myself. Fluff…Divided Sky…o mulțime de lucruri bune aici.”
1. A Live One (1995)
„Această lansare live particulară demonstrează în mare măsură modul în care trupa își îmbină (sau amestecă, în perioada de apogeu, deoarece sunetul s-a schimbat) influențele, păstrându-și în același timp propriul sunet general care nu poate fi confundat cu nimic din ceea ce a precedat-o (adepții săi – adesea artiști rip-off – sunt totuși numeroși). YEM este declarația lor supremă, dar chiar și melodii mai scurte precum „Bouncin Round the Room” și „Chalkdust Torture” poartă clar semnătura lor.”
.