Viteza, agilitatea și rezistența corpului navei sunt principalele diferențe între pacheboturile de linie și navele de croazieră. Un transatlantic are ca scop principal transportul de pasageri între continente, așa că sunt necesare carenele în V adânci și aerodinamice care pot rezista la condiții dureroase. Și, deși navele de croazieră pot face acest lucru (gândiți-vă la repoziționare sau croaziere transcontinentale), nu pentru asta sunt construite.

Navele de croazieră moderne au cu siguranță o construcție adecvată, dar sunt proiectate mai mult ca hoteluri plutitoare decât ca nave de transport rapid. Interesant este faptul că întreaga industrie a croazierelor este fondată pe pacheboturile oceanice de altădată. Primele nave ale unora dintre cele mai importante linii de croazieră de astăzi au fost transatlantice transformate în nave de croazieră.

Primele nave ale companiei Carnival, Mardi Gras, Carnivale și Festivale, au fost toate transatlantice înainte de reîncarnarea lor ca nave de croazieră. Abia la cea de-a patra navă, Tropicale, Carnival a operat o navă construită în mod intenționat pentru a găzdui și a distra oaspeții în timp ce aceștia săreau din insulă în insulă prin Caraibe.

Doar o singură navă modernă de pasageri a fost construită în mod special ca navă de linie oceanică: Queen Mary 2, cu o viteză maximă raportată de 30 de noduri. Comparați această viteză cu viteza medie de 21 până la 23 de noduri pentru majoritatea navelor de croazieră și una dintre principalele diferențe dintre cele două tipuri de nave devine evidentă.