De regulă, membrii ordinului Hymenoptera pot fi considerați specialiști ecologici. Majoritatea speciilor sunt mai degrabă adaptate în mod restrâns la habitate specifice și/sau la gazde specifice. Succesul lor remarcabil ca taxon are probabil mai mult de-a face cu imensa lor gamă de adaptare comportamentală decât cu orice caracteristică fizică sau biochimică. Hymenoptera este singurul ordin, în afară de Isoptera (termitele), care a dezvoltat sisteme sociale complexe cu diviziune a muncii.

Herbivoria este frecventă la himenopterele primitive (subordinul Symphyta), la viespile galere (Cynipidae) și la unele dintre furnici și albine. Majoritatea celorlalte Hymenoptera sunt prădătoare sau parazite. Viespile mari de vânătoare sunt prădători agili care prind și paralizează insecte (sau păianjeni) ca hrană pentru puii lor. Cea mai mare diversitate, însă, se găsește în rândul numeroaselor familii de viespi parazitoide ale căror larve se hrănesc intern cu țesuturile vii ale altor artropode (sau cu ouăle acestora). Aceste insecte își ucid în cele din urmă gazda, dar nu înainte de a-și finaliza propria dezvoltare larvară în corpul acesteia. În ciuda dimensiunilor lor mici și a gamei de gazde caracteristic înguste, aceste viespi sunt foarte abundente și exercită un impact enorm asupra dinamicii populației multor alte specii de insecte.

Majoritatea himenopterelor au piese bucale mandibulate relativ nespecializate. O excepție se găsește la albine (superfamilia Apidoidae), unde maxilarele și labiul sunt modificate într-o proboscisă care funcționează ca o limbă pentru a colecta nectarul din flori. La aceste insecte, mandibulele sunt folosite pentru a aduna sau manipula polenul și ceara.

Cu excepția furnicilor lucrătoare, majoritatea Hymeoptera adulte au două perechi de aripi. Aripile anterioare și posterioare sunt legate între ele prin cârlige (hamuli) de-a lungul marginii anterioare a aripilor posterioare care se prind într-un pliu în apropierea părții din spate a aripilor anterioare. În zbor, ambele aripi funcționează la unison pentru a forma o singură suprafață aerodinamică.