Cititorii interesați de știri din domeniul sănătății sunt adesea derutați de informații contradictorii pe același subiect. Acest lucru nu este nimic nou; a fost întotdeauna cazul în știință. Ceea ce este o dogmă astăzi poate fi învechit mâine, chiar dacă a avut cândva dovezi științifice.
Rezultatele oricărui remediu, tratament, nutrient, metodă de diagnosticare etc. pot fi negative sau pozitive, astfel încât, în final, acumularea de rezultate se face într-o direcție sau alta. Acesta este motivul pentru care în prezent se realizează un număr mare de meta-analize, studii care analizează rezultatele cumulate ale mai multor studii de cercetare selectate în funcție de criteriile stabilite de autorii lor. Și este, de asemenea, motivul pentru care un număr mare de studii științifice se încheie cu afirmația că este nevoie de mai multe cercetări asupra subiectului în cauză pentru a avansa în continuare cunoștințele noastre.
Inclusiv profesioniștii din domeniul sănătății primesc zilnic informații contradictorii despre acțiunile pe care le desfășurăm
Este obișnuit să citim titluri șocante („înșelăciunea lui…”, „minciuna lui…”) și interpretări care, de multe ori, nu corespund realității din articolul original. În general, aceste știri contrare fac aluzie la studii cu rezultate negative, mai degrabă decât la cele cu rezultate pozitive.
Controversa în detaliu
Un studiu recent privind consumul de omega 3 a fost publicat și a fost citat în numeroase media generaliste, cu diferite grade de succes. Aceasta este lucrarea prezentată în prestigioasa „Bibliotecă Cochrane”, o colecție importantă de studii independente, de înaltă calitate, privind probleme de sănătate. Literatura științifică privind efectele acizilor grași omega-3 asupra sănătății este vastă, în cele mai multe cazuri arătând rezultate benefice asupra sănătății cardiovasculare și există chiar ghiduri, protocoale, care recomandă o creștere a aportului acestora. În esență, scopul studiului este de a evalua utilitatea creșterii aportului de acizi grași omega-3, fie că provin din plante (ALA), din pește (EPA și DHA) sau din suplimente, în prevenirea primară și secundară a bolilor cardiovasculare, a nivelului lipidelor plasmatice, a adipozității și a mortalității din toate cauzele.
Pentru a face acest lucru, autorii au efectuat o căutare extensivă de lucrări pe această temă și au selectat studii randomizate, dublu-orb, controlate (RCT) cu o durată de cel puțin 12 luni, care au comparat rezultatele între persoanele care au fost sfătuite să ia mai multe alimente cu omega-3 sau să suplimenteze cu acestea și persoanele care nu au luat suplimente de omega-3 sau care nu au fost interesate în mod deosebit de creșterea acestora în dieta lor.
Au fost selectate 79 de studii care au acumulat 112.059 de participanți, dar doar 25 dintre cele 79 de studii au fost considerate ca având un risc scăzut de părtinire, astfel încât numărul real de participanți la studiu a fost redus cu cel puțin două treimi, fiind astfel de aproximativ 30.000 până la 40.000 de participanți care au fost urmăriți timp de 12 până la 72 de luni.
Autorii concluzionează că studiul lor este cea mai mare analiză sistematică de până acum a efectului omega-3 asupra sănătății cardiovasculare, concluzionând că un aport crescut de omega-3 are un efect redus sau inexistent asupra mortalității sau sănătății cardiovasculare și că studiile anterioare care susțin beneficiile omega-3 nu sunt de încredere.
Făcând o distincție
La fel, cititorii interesați de problemele de sănătate și deja familiarizați cu beneficiile consumului de pește gras sau chiar a luării unui supliment, vor fi deconcertați când vor citi concluziile acestui studiu într-o presă generalistă cu interpretarea autorului articolului. Dar nu vă simțiți singuri, și noi, profesioniștii din domeniul sănătății, primim adesea informații contradictorii cu privire la numeroasele acțiuni pe care le desfășurăm zilnic, fie că este vorba de diagnostic, de terapie sau de simple sfaturi pe care le dăm pacienților noștri. Știința este așa. De exemplu, fără a intra în detalii, am citit în ultimele zile recomandarea AAFP (Academia Americană a Medicilor de Familie) de a renunța la citologia de rutină în cadrul controlului ginecologic anual la femeile sănătoase sau de a renunța la recomandarea adresată pacienților cu diabet de tip 2 de a-și măsura zilnic nivelul de glucoză. Un alt exemplu recent este acela că administrarea unor doze mici de aspirină pentru copii nu are niciun efect cardioprotector la persoanele de peste 75 kg. Oricum, după cum vă puteți imagina, este important să ne ținem la curent cu ultimele noutăți științifice, dar nu ne putem schimba zilnic atitudinea, mai ales când un articol care spune A este urmat de un altul care spune B.
Știrile științifice necesită o atitudine critică din partea cititorului, mai ales atunci când se confruntă cu titluri categorice
Întorcându-ne la subiectul omega-3 care ne interesează, aș vrea să menționez un alt studiu publicat în aceeași lună cu cel precedent în Journal of Internal Medicine, pe nu mai puțin de 421.000 de participanți (nu 30.000 sau 40.000) care au fost studiați timp de 16 ani! (nu între 12 și 72 de luni). Concluzia acestui studiu este opusă celei anterioare; aportul de omega-3 a fost asociat cu o reducere semnificativă a mortalității cauzate de toate cauzele, cardiovasculare, cancer, boli respiratorii și hepatice. În plus, atunci când se compară cantitatea medie zilnică de omega-3 ingerată, cu cât aportul este mai mare, cu atât mai mare este reducerea mortalității cardiovasculare. Două articole pe același subiect publicate simultan, cu rezultate radical opuse. Cu toate acestea, cel care a umplut paginile presei mainstream a fost cel cu rezultate negative…
Atunci, de ce contrazice primul studiu tendința generală a științei pe această temă? Din fericire, majoritatea studiilor științifice au replicări și contra-replicări și aceasta este măreția cunoașterii, a studiului și a formării propriilor criterii bazate și pe experiența clinică.
În prima meta-analiză, 54 din cele 79 de studii selectate inițial au fost eliminate din cauza lipsei de fiabilitate și pentru că puteau fi părtinitoare conform criteriilor autorilor. Evident, cele 54 de studii înlăturate sunt publicate în reviste științifice care au trecut un filtru de arbitraj, de validare, cunoscut sub numele de „peer review”. Prin urmare, criteriul de respingere a acestor 54 de studii este, fără a intra în discuția asupra adecvării lor, arbitrar din partea autorilor. Pe de altă parte, această primă meta-analiză amestecă studii în care aportul de omega-3 provine din pește, plante sau suplimente de puritate variabilă și, cel mai important, în doze necunoscute. În plus, nu se cunosc nivelurile de Omega-3 din sânge (indicele Omega-3) sau raportul Omega-6/Omega-3 atins de participanții la studiu, indiferent dacă luau sau nu Omega-3. Prin urmare, nu este sigur că cei care au luat omega-3 au făcut acest lucru într-o cantitate minimă eficientă, ceea ce este cunoscut sub numele de relația doză-efect. În cele din urmă, durata medie a primei meta-analize a fost cuprinsă între 1 și 6 ani (majoritatea celor 25 de studii selectate au durat între 1 și 2 ani), ceea ce reprezintă o perioadă prea scurtă pentru a trage concluzii cu privire la efectul antiinflamator pe care omega-3 îl produc prin generarea de resolvină asupra bolilor cronice și a mortalității acestora.
În concluzie, în știință, ca și în alte domenii ale cunoașterii, lectura oricărei știri necesită un anumit grad de atitudine critică, mai ales în fața titlurilor scurte și categorice.