Electroejacularea este o procedură utilizată pentru a obține probe de material seminal de la mamiferele masculine mature din punct de vedere sexual. Procedura este utilizată pentru programe de reproducere și în scopuri de cercetare la diferite specii, precum și în tratamentul disfuncției ejaculatorii la masculii umani. Această procedură este utilizată frecvent la mamiferele mari, în special la tauri și la unele animale domestice, precum și la oamenii care au anumite tipuri de anejaculație. Electroejacularea a fost, de asemenea, utilizată pentru crioconservarea resurselor genetice animale în cazul în care se colectează material seminal și se depozitează la temperaturi scăzute cu intenția de a conserva materialul genetic și renașterea viitoare.

În practica medicinii veterinare și a științei animalelor, este obișnuit să se colecteze material seminal de la rumegătoarele domestice folosind electroejacularea fără sedare sau anestezie. Doar la capre se folosește uneori o sedare ușoară. Din cauza contracțiilor semnificative ale mușchilor scheletici pe care le provoacă, electroejacularea nu este utilizată la armăsari – cu excepția unor cazuri rare, sub anestezie generală.

La om, electroejacularea se efectuează de obicei sub anestezie generală. O sondă electrică este introdusă în rectul adiacent glandei prostatei. Sonda furnizează o tensiune de curent alternativ, de obicei 12-24 volți sinusoidală la o frecvență de 60 Hz, cu un curent limitat de obicei la 500 mA, deși unele dispozitive pot genera curenți de până la 1 A. Sonda este activată timp de 1-2 secunde, denumit ciclu de stimulare. Ejacularea are loc, de obicei, după 2-3 cicluri de stimulare. Trebuie să se acorde atenție atunci când se utilizează curenți mai mari de 500 mA, deoarece se pot produce arsuri tisulare din cauza încălzirii sondei. Tensiunea de stimulare stimulează nervii din apropiere, având ca rezultat contracția mușchilor pelvieni și ejacularea.

.