Este cunoașterea cu adevărat puternică

Recunoaștem cu toții (cel puțin sper că majoritatea dintre noi) că cunoștințele sunt esențiale pentru crearea de valoare și că cunoștințele, ca activ, sunt mult mai importante decât activele tradiționale, cum ar fi echipamentele, bunurile imobiliare sau clădirile. Și, într-o mare măsură, fiecare organizație trebuie să devină o organizație a cunoașterii și că fiecare angajat trebuie să devină un profesionist al cunoașterii.
Cu toate acestea, cunoștințele pot fi foarte dezordonate – încercarea de a transforma tone de date în cunoștințe, ca să nu mai vorbim de faptul că valoarea cunoștințelor se diminuează în timp. În plus, cunoștințele au puțină putere la locul de muncă dacă nimeni nu le împărtășește. Prin urmare, cunoștințele sunt adesea lipsite de putere. De exemplu, cunoștințele sunt foarte interconectate; adică o parte adaugă valoare unei alte părți și, atunci când sunt combinate, cunoștințele au mult mai multă putere, spre deosebire de limitarea cunoștințelor la anumite domenii selectate. Acesta este motivul pentru care inteligența concurențială poate fi importantă, deoarece inteligența concurențială reunește piesele pentru o viziune „strategică” a lucrurilor, oferind cunoștințelor o putere enormă.
„Este evident că cunoștințele devin rapid principalul instrument de progres și competitivitate al firmei. Cunoștințele existente ne definesc productivitatea și abilitatea competitivă în prezent; noile cunoștințe ne determină productivitatea și abilitatea competitivă în viitor.”
– Information, Organization, and Power: Effective Management in the Knowledge Society de Dale E. Zand
Chiar și lucruri mărunte dezumflă puterea din spatele cunoașterii – oamenilor li se refuză accesul la ea, oamenii nu sunt capabili să o folosească sau oamenii nu reușesc să învețe din ea. Cunoașterea prinde viață atunci când toată lumea o colectează, o împărtășește și învață din ea. Internetul oferă un exemplu excelent al modului în care cunoașterea capătă putere – toată lumea poate accesa cu ușurință cunoștințele cu un simplu clic de mouse, făcând din cunoaștere un bun comun, la fel ca apa sau electricitatea. Toată lumea folosește marfa pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Pentru a avansa cunoașterea, trebuie eliminate barierele, permițând oamenilor să aibă acces la ea și comunicând-o în așa fel încât oamenii să poată profita cu ușurință de ea. Simplificând cunoașterea, le dăm oamenilor puterea cunoașterii, deoarece acum ei pot executa pe baza ei. Acest lucru este oarecum evident pe propriul meu site web – www.exinfm.com. Am încercat să „simplific” cunoștințele din domeniul finanțelor de afaceri, oferindu-le tuturor acces instantaneu la ele într-o formă simplă și rapidă, ușor de înțeles și de aplicat.
„Companiile supraviețuiesc pe baza capacității lor de a se adapta atunci când este necesar și este din ce în ce mai necesar ca ele să facă acest lucru. Cu toate acestea, o adaptare de succes nu este un răspuns cameleonic la cei mai imediați stimuli – o trecere rapidă la o nouă întreprindere sau o achiziție impulsivă. Mai degrabă, adaptarea de succes pare să implice reorientarea atentă și treptată a abilităților și a bazelor de cunoștințe, astfel încât expertiza de astăzi să fie remodelată în capacitățile de mâine.”
– Wellsprings of Knowledge (Izvoarele cunoașterii): Building and Sustaining the Sources of Innovation de Dorothy Leonard-Barton
Cunoașterea devine foarte puternică în condițiile unei culturi adecvate. De exemplu, oamenii sunt receptivi la ceea ce se cere în cadrul unei organizații pe baza culturii și a autorității care este suprapusă de către conducere. Cunoașterea devine puternică atunci când oamenii împărtășesc ceea ce știu, astfel încât, în mod colectiv, toată lumea se îndreaptă în direcția corectă. Acest lucru necesită o cultură care să recompenseze și să recunoască învățarea și ideile. În plus, oamenii echivalează, de obicei, cunoștințele cu o anumită formă de formare, dar cele mai bune forme de cunoștințe tind să fie informale, prin care oamenii își sporesc cunoștințele într-un mediu de învățare deschis (iar acest lucru se întoarce la cultura organizației).
În cele din urmă, puteți evalua dacă cunoștințele au putere la locul de muncă. De exemplu, este important ca oamenii să înțeleagă „imaginea de ansamblu” din spatele unei organizații. Mulți angajați nu sunt lămuriți cu privire la lucruri organizaționale de bază – strategia, structura organizațională, cine este concurența și alte fapte generale legate de companie. Prin urmare, un bun punct de plecare în călătoria dumneavoastră spre cunoaștere este să vă asigurați că oamenii au cunoștințe despre elementele fundamentale ale organizației.
„Cu toate acestea, încercarea de a construi o organizație a cunoașterii nu este nici un efort pe termen scurt, nici un proiect unic. Procesul de a deveni o organizație a cunoașterii poate fi vizualizat ca o călătorie de-a lungul drumului organizației cunoașterii. Unele organizații nici măcar nu se află pe această cale, altele sunt abia la început de drum, iar altele sunt mai departe. Ipoteza de bază este că acele companii aflate pe calea organizației bazate pe cunoaștere au o viziune și un comportament diferit față de companiile din secolul XX. Cele cu orientare spre cunoaștere se concentrează pe idei, creativitate și cunoștințe. Acestea vorbesc despre „capital intelectual”, spre deosebire de activele tradiționale. Cel mai important, liderii organizațiilor bazate pe cunoaștere realizează pe deplin faptul că cele mai importante active ale lor ies pe ușă în fiecare seară. Faptul că aceste active apar a doua zi este de o importanță vitală pentru viitorul organizației bazate pe cunoaștere.”
– Leading with Knowledge: The Nature of Competition in the 21st Century (Natura competiției în secolul XXI) de Richard C. Huseman, Ph.D. și Jon P. Goodman, Ph.D

Întoarceți-vă la pagina principală |