Ce înseamnă OMG? Ce sunt alimentele și semințele OMG? De ce sunt OMG-urile atât de controversate, sunt ele rele pentru sănătatea umană? Care este definiția și care sunt avantajele și dezavantajele OMG-urilor? Să analizăm mai îndeaproape aceste întrebări.

Definirea oficială a organismelor (modificate genetic) și a alimentelor modificate genetic

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), OMG-urile, adică organismele modificate genetic, pot fi definite ca fiind organisme (adică plante, animale sau microorganisme) în care materialul genetic (ADN) a fost modificat într-un mod care nu apare în mod natural prin împerechere și/sau recombinare naturală.

Definiție simplă a OMG-urilor: Ce sunt semințele OMG?

În loc să fie crescute într-o grădină, semințele OMG sunt crescute de inginerii biologi care aplică tehnici moderne de biotehnologie – adesea numite „inginerie genetică” într-un laborator. Datorită metodelor de ADN recombinant, genele individuale pot fi selectate și transferate de la un organism la altul și pot crea un organism modificat genetic (OMG) care nu ar fi apărut în natură sau prin metode tradiționale de încrucișare. Organismele modificate produse prin transferul de gene între specii se numesc transgenice.

Ce sunt semințele nemodificate genetic?

Majoritatea semințelor pe care le avem astăzi nu sunt „originale”. Așa este, genetica lor a fost modificată de-a lungul multor ani – numai că nu într-unul din laboratoarele de astăzi, folosind o selecție genetică specifică. În schimb, tehnicile tradiționale de reproducere prin observare, încrucișări și încercări de încercare și eroare au avut loc timp de decenii și au dat unor oameni curioși precum Mendell titlul de Părintele Geneticii. Acest lucru înseamnă că organismele ale căror trăsături specifice sunt dezirabile au fost alese pentru a reproduce generațiile următoare, rezultând noi organisme, cum ar fi porumbul dulce.

De ce au fost dezvoltate OMG-urile? Care sunt beneficiile semințelor OMG?

Motivele pentru care au fost dezvoltate în primul rând OMG-urile (de laborator) sunt:

• Pot crește nivelul de protecție a culturilor datorită creșterii rezistenței plantelor la boli, viruși și erbicide;
• Această protecție sporită poate duce la un randament mai mare al culturilor, ceea ce reduce prețul total pe unitate, scăzând prețul alimentelor;
• Când există o presiune ridicată a buruienilor, culturile OMG adesea nu au nevoie de aplicarea atâtor pesticide;
• Semințele OMG pot tolera mai bine prezența elementelor de aluminiu sau lipsa îngrășămintelor, concentrații mai mari de sare, condiții de secetă sau îngheț;
• Semințele OMG pot accelera procesul de creștere și recoltare, permițând o mai mare rotație a culturilor;
• Selecția genetică asigură că plantele rezultate au caracteristicile dorite, cum ar fi o compoziție îmbunătățită a nutrienților, o calitate superioară a alimentelor, rezistență la boli…

Alimentele modificate genetic sunt rele pentru sănătatea umană? Sunt OMG-urile periculoase sau sunt sigure?

După Organizația Mondială a Sănătății (OMS), OMG-urile aduc cu ele 3 probleme principale de îngrijorare pentru sănătatea umană: alergenicitatea, transferul de gene și încrucișarea.

• Alergenicitatea: motivul pentru care transferul de gene de la organisme frecvent alergenice la organisme non-alergenice este descurajat, cu excepția cazului în care se poate demonstra că produsul proteic al genei transferate nu este alergenic. Potrivit OMS, alimentele modificate genetic aflate în prezent pe piață nu au fost asociate cu efecte alergice;
• Transferul de gene: se referă la posibilul transfer de gene de la alimentele modificate genetic la bacteriile din tractul gastrointestinal sau la celulele corpului, cu potențialul de a afecta negativ sănătatea umană. Acest lucru este deosebit de îngrijorător – deși OMS afirmă că probabilitatea de transfer este scăzută – dacă ar fi transferate genele de rezistență la antibiotice, folosite ca markeri la crearea OMG-urilor. De aceea, lăsarea genelor de rezistență la antibiotice este descurajată;
• Outcrossing: se întâmplă atunci când genele din plantele modificate genetic migrează în culturile convenționale sau în speciile sălbatice (sau invers). Ca urmare, pot exista efecte indirecte asupra siguranței și securității alimentare. Potrivit OMS, au fost raportate cazuri în care culturi modificate genetic aprobate pentru hrana animalelor sau industriale au fost găsite la niveluri scăzute în produse destinate consumului uman. Unele țări au adoptat politici pentru a minimiza acest amestec potențial, cum ar fi separarea câmpurilor cu culturi modificate genetic de cele convenționale.

În ceea ce privește siguranța sau nu a OMG-urilor, depinde. Diferite organisme includ diferite gene care sunt transferate prin diferite metode. De aceea, siguranța alimentelor modificate genetic ar trebui să fie evaluată de la caz la caz. Până la această dată, din cauza recentei apariții a alimentelor modificate genetic și a absenței studiilor de hrănire pe termen lung, siguranța alimentelor modificate genetic nu poate fi garantată 100%.

Potrivit lui Eric Sachs, un purtător de cuvânt al Monsanto citat de Jennifer Ackerman de la National Geographic: „Produsele transgenice trec prin mai multe teste decât oricare dintre celelalte alimente pe care le consumăm. Analizăm potențialele toxine și alergeni. Monitorizăm nivelurile de nutrienți, proteine și alte componente pentru a ne asigura că plantele transgenice sunt substanțial echivalente cu plantele tradiționale”. Potrivit articolului lui Ackerman, majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că principalele probleme de siguranță ale culturilor modificate genetic nu implică oamenii, ci mediul înconjurător.

Are GMOs Bad For The Environment? Sunt OMG-urile dăunătoare ecosistemelor?

GMO-urile au crescut utilizarea erbicidelor

Una dintre preocupările legate de mediu ale OMG-urilor este că culturile modificate genetic care primesc în mod constant erbicid nu numai că este posibil să crească severitatea buruienilor rezistente, dar și să împingă la o mai mare utilizare a erbicidelor cu consecințe potențial negative pentru ecosistemele înconjurătoare și pentru calitatea mediului (solul se epuizează, microorganismele sunt afectate, dacă substanțele chimice ajung în apă pot afecta speciile marine). De fapt, la nivel global, utilizarea glifosatului a crescut de aproape 15 ori din 1974, iar în 2016 culturile tolerante la erbicide obținute prin inginerie genetică reprezentau ~56 % din utilizarea globală a glifosatului. Aceasta este consecința unei mari părți a culturilor modificate genetic care a fost modificată pentru a fi tolerantă la erbicide, ceea ce a dus la o creștere a utilizării acestor erbicide.

Fauna sălbatică este afectată de culturile modificate genetic

După ce OMG-urile sunt introduse în mediul înconjurător, ele nu pot fi rechemate, ceea ce este potențial periculos în ceea ce privește aspecte precum încrucișarea, care poate da naștere la insecte sau plante mutante care pot interfera cu lanțurile alimentare și cu funcționarea naturală a ecosistemelor. Astfel, efectele plantelor modificate genetic asupra organismelor care nu sunt vizate (care nu ar trebui să intre în contact cu OMG-urile) pot fi periculoase și mortale, așa cum a arătat un studiu al Universității Cornell cu monarhii muribunzi. În ciuda studiilor ulterioare care contestă faptul că transferul unor cantități semnificative de polen era foarte puțin probabil, discuția în jurul efectelor OMG-urilor asupra faunei sălbatice a fost deschisă.

În același timp, cresc și îngrijorările legate de faptul că insectele care rezistă la aceste culturi se înmulțesc, lăsând culturile din nou expuse la insecte superrezistente. Îngrijorătoare sunt și transgenele care ajung la buruieni și le conferă rezistență la boli, insecte și condiții grele de creștere – oferindu-le potențial un avantaj competitiv față de culturile alimentare.

OGM și rezistența la schimbările climatice

Mai mult, agricultura durabilă și biodiversitatea beneficiază cel mai mult de pe urma diversității culturilor. În condițiile actuale de schimbare a vremii cauzate de schimbările climatice, diversitatea culturilor sporește rezistența și supraviețuirea pe termen lung a sistemului agricol, deoarece, în 50 de semințe ale aceleiași specii, unele se vor adapta mai bine decât altele la climatele mai calde. Cu mai puține semințe, șansele de a avea semințe adaptabile la climă se reduc. Îngrijorarea este că semințele de mărime unică cauzează pierderea semințelor multiple, naturale (sau încrucișate).

Sunt OMG-urile sustenabile? Impactul social al OMG-urilor

Culturile modificate genetic reprezintă o amenințare serioasă la adresa suveranității fermierilor, deoarece un număr mic de companii dețin brevetul semințelor. Aceste niveluri reduse de concurență facilitează creșterea prețului semințelor de către cei de pe piață – pe care fermierii trebuie să le cumpere în fiecare an, deoarece semințele recoltate au fost modificate în așa fel încât, odată înlocuite, nu vor mai avea aceleași performanțe.

După cum am văzut, unul dintre beneficiile semințelor modificate genetic este acela că pot crește randamentul fermierilor prin scoaterea din ecuație a bolilor și a plăgilor – datorită utilizării erbicidelor și a pesticidelor. Acest lucru este posibil doar pentru că semințele modificate genetic sunt rezistente la aceste substanțe chimice de sinteză care, prin urmare, pot fi utilizate pe toate suprafețele cultivate. Problema este că companii precum Bayer (care deține Monsanto) vând atât aceste semințe, cât și îngrășămintele (RoundUp – celebrul) cu care lucrează fermierii, lăsându-i pe aceștia supuși condițiilor cerute de aceste companii. Pe măsură ce costurile cresc, veniturile fermierilor se micșorează, iar aceștia se îndatorează și contractează datorii…

Motivul pentru care fermierii apelează la semințele modificate genetic este, de asemenea, o consecință a multor ani de presiuni exercitate de piața globală pentru a intensifica practicile agricole, a crește randamentele și a se concentra pe randamentul investițiilor pe termen scurt. Toate acestea au dus la degradarea solului și la creșterea dependenței fermierilor de pesticide și îngrășăminte sintetice pentru a rămâne productivi. Potrivit unui articol publicat în cadrul Forumului Economic Mondial, 25% dintre gospodăriile agricole din Marea Britanie trăiesc sub pragul sărăciei, iar în SUA, jumătate dintre ferme pierd bani.

OMG: Cât de mult din alimentele actuale sunt modificate genetic?

Cele mai multe culturi modificate genetic de pe piețele internaționale au fost modificate pentru a rezista la daunele provocate de insecte, la infecții virale și/sau pentru a tolera anumite erbicide. Potrivit Pew Research Center, în Statele Unite, mai mult de 90% din soia, porumb, bumbac și canola provin din semințe modificate genetic, iar ingredientele modificate genetic sunt utilizate pe scară largă în alimentele procesate: de la chipsuri de porumb și pizza la uleiuri de gătit, praf de copt, cereale pentru micul dejun sau înghețată. Peștii modificați genetic, în special somonul, vor ajunge, de asemenea, pe rafturi în curând, dar acesta se hrănește de mult timp cu alimente transgenice.

Într-un articol din National Geographic, Jennifer Ackerman spune că cartofii au fost modificați genetic pentru a rezista la ciuperci prin transferul de gene de la albine și molii, în timp ce la vița de vie au fost transferate genele viermilor de mătase.

Percepția publicului despre OMG-uri: Cum văd americanii OMG-urile

Potrivit unui amplu studiu de opinie publică realizat de Pew Research Center:

• Peste jumătate dintre americani spun că beneficiile pentru sănătate ale alimentelor modificate genetic sunt aceleași în comparație cu cele ale alimentelor nemodificate genetic;
• Cei care au auzit/citit în mod semnificativ despre alimentele modificate genetic sunt mai predispuși să spună că mănâncă mai ales ingrediente modificate genetic, în timp ce cei care nu au auzit nimic despre acest subiect estimează că majoritatea alimentelor pe care le consumă nu au fost modificate genetic;
• Americanii adulți au tendința de a considera că riscul de a consuma alimente modificate genetic este mai degrabă mediu sau ridicat decât scăzut;
• Americanii cu alergii alimentare sunt puțin mai înclinați să se intereseze de problema alimentelor modificate genetic (22% se interesează foarte mult, comparativ cu 14% în rândul celor care nu au alergii sau intoleranțe alimentare);
• Femeile sunt mai predispuse să se intereseze foarte mult de problema alimentelor modificate genetic decât bărbații (20% vs. 12%);
• Cei care sunt mai preocupați de alimentele modificate genetic sunt mult mai predispuși să prevadă problemele de mediu și de sănătate pe care acestea le-ar putea cauza
• Persoanele cu un nivel ridicat de cunoștințe științifice sunt mai predispuse să ia în considerare beneficiile mai largi din jurul alimentelor modificate genetic.

.