Meningita aseptică după tratamentul cu amoxicilină

Dezvoltarea meningitei aseptice a fost asociată cu diverse medicamente – de exemplu, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, ranitidină, carbamazepină, vaccinuri împotriva hepatitei B și oreionului, imunoglobuline, co-trimoxazol și penicilină.1-5 Noi raportăm un caz de meningită aseptică după tratament cu amoxicilină.

O femeie în vârstă de 76 de ani a fost internată în spitalul nostru cu febră, cefalee și rigiditate a gâtului. Cu cinci zile înainte de internare, ea avusese o plagă pretibială tratată cu amoxicilină-acid clavulanic. Tratamentul pe termen lung cu aspirină, enalapril și levotiroxină (tiroxină) nu fusese schimbat în luna precedentă. Cu două zile înainte de internare făcuse febră, cefalee și dureri de gât.

La internare, starea generală era proastă, dar constatările la examenul fizic erau normale, cu excepția rigidității gâtului. Toate rezultatele de laborator au fost în limitele normale. Lichidul cefalorahidian a prezentat o pleocitoză cu 63 de celule (62 de monocite) și o concentrație de proteine ușor crescută de 0,47 g/l (0,15-0,45 g/l). Nu s-au găsit microorganisme. Și-a revenit cu tratamentul simptomelor.

Din istoricul ei știam de două episoade similare în 1992 și 1995. La 12 și respectiv 6 zile după inițierea tratamentului antibiotic cu amoxicilină (cu și fără acid clavulanic), fusese internată în spitalul nostru cu aceleași simptome de febră, cefalee și rigiditate a gâtului. Lichidul cefalorahidian fusese examinat în timpul primei internări și prezenta, de asemenea, o pleiocitoză cu 40 de celule (38 de monocite), fără o creștere a concentrației de proteine. Nu fuseseră găsite microorganisme bacteriene sau semne serologice de infecții virale neurotrope.

Pe baza acestor trei episoade confirmate de meningită după expunerea recurentă la amoxicilină, cu și fără acid clavulanic, cu teste negative repetate pentru microorganisme virale, bacteriene și micobacteriene, am diagnosticat meningita aseptică indusă de amoxicilină. După cunoștințele noastre, aceasta este prima publicație bine documentată a unui efect secundar atât de grav al unui antibiotic utilizat în mod obișnuit.

Mecanismul exact de apariție a meningitei aseptice induse de medicamente nu este cunoscut, deși au fost sugerate reacții de hipersensibilitate și mecanisme imunologice.5

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.