Acțiunea etilenei în plante conține nouă articole despre rolul etilenei în plante, accentul principal fiind pus pe răspunsurile la etilenă. Patru articole se referă la rolul etilenei ca regulator al creșterii plantelor, incluzând articole despre efectele generale ale etilenei asupra ratelor de creștere și a măririi celulelor, precum și efectele mai specifice ale etilenei asupra curburii gravitropice a tulpinii și asupra dezvoltării rădăcinilor adventive. Două articole se referă la rolul etilenei în „îmbătrânirea” țesuturilor vegetale, inclusiv un articol despre maturarea fructelor și unul despre senescență. Articole individuale se referă la rolul etilenei în modularea răspunsurilor la factorii biotici (nodulație) și abiotici (stres). În cele din urmă, există un articol care analizează chestiunea mai specifică a modului în care receptorii de etilenă interacționează cu diverși agoniști și antagoniști, precum și aplicarea unor astfel de compuși la controlul comercial al răspunsurilor la etilenă.

Deși la nivel individual există multe articole bune aici, cartea în ansamblu nu reușește să profite de posibilitățile inerente formei de carte și nu se ridică deasupra sumei părților sale. În primul rând, nu există un principiu organizatoric clar pentru ordinea articolelor. De exemplu, articolul „Etilena și creșterea plantelor” este al doilea în carte, în timp ce articolul „Implicarea etilenei în fotosinteză și creștere” este al nouălea, chiar dacă acestea sunt strâns legate din punct de vedere tematic. În al doilea rând, nu există capitole care să ofere informații de bază despre etilenă, biosinteza și transducția semnalului acesteia, astfel încât fiecare articol începe din nou să introducă astfel de informații, ceea ce duce la un număr destul de mare de repetări între articole. Acest lucru este util dacă fiecare articol este abordat ca o entitate individuală, dar nu este necesar dacă se consideră cartea ca o singură unitate în care este posibil să se revină la un alt capitol dacă nu se este sigur de informații. Aceste informații de fond ar fi putut fi tratate mai eficient dacă ar fi fost încorporate în prefață sau în câteva capitole introductive. În al treilea rând, după cum subliniază prefața, nu este posibil ca această carte să acopere toate aspectele biologiei etilenei, dar, cu toate acestea, unele subiecte strălucesc prin absența lor. De exemplu, având în vedere un articol despre simbioză, m-aș fi așteptat să văd, de asemenea, cel puțin un articol despre rolul etilenei în răspunsurile la stresul biotic. În al patrulea rând, indexul este departe de a fi cuprinzător și este aleatoriu în alegerea momentului în care se citează o intrare textuală. O parcurgere rapidă a textului a scos la iveală pagini suplimentare necitate pentru aproape toate intrările din Index pe care le-am examinat.

Dacă este abordat ca o serie de articole individuale, mai degrabă decât ca o încercare de a prezenta o viziune unificată, fiecare articol poate fi apreciat pentru propria sa utilitate, care va depinde în mare parte de interesele proprii ale cercetătorului. Pentru mine, trei articole au ieșit în evidență ca fiind cele în care autorii au făcut o încercare serioasă de a lua un subiect amplu și de a-l organiza într-un întreg logic unificat. Articolul „Interacțiunea etilenei și a altor compuși cu receptorul de etilenă: agoniști și antagoniști” de E. C. Sisler, V. P. Grichko și M. Serek este unul dintre cele mai complete compendii ale acestor informații de până acum și este deosebit de util pentru tabelele care rezumă caracteristicile a peste 50 de antagoniști diferiți ai răspunsului la etilenă. În mod similar, articolul „Role of ethylene in fruit ripening” (Rolul etilenei în coacerea fructelor) de P. Nath, P. K. Trivedi, V. A. Sane și A. P. Sane prezintă un compendiu care enumeră o varietate de plante transgenice care prezintă o coacere modificată a fructelor în urma perturbării producției de etilenă sau a semnalizării acesteia. Articolul „Ethylene and plant responses to abiotic stresses” (Etilena și răspunsurile plantelor la stresul abiotic) de U. Druege este remarcabil pentru încercarea sa de a rezuma și integra un subiect vast și divers. Toate cele trei articole sunt articole la care mă voi referi cu plăcere și pe care le voi recomanda și altora care sunt interesați de aceste subiecte.

În general, prezentarea articolelor este bună. Principalele excepții se regăsesc în unele dintre figuri. În special, mai multe fotografii alb-negru nu sunt tipărite la o rezoluție suficient de mare. În plus, unele dintre figuri au greșeli de scriere: figuri din două articole separate, de exemplu, care se referă la receptorul de etilenă ETR1 ca ERT1. Un cititor deja familiarizat cu domeniul etilenei poate rezolva greșelile de tipar destul de ușor, dar acest lucru s-ar putea dovedi derutant pentru un cercetător care abia își începe studiul acestui domeniu.

Forța cărții Ethylene action in plants constă în articolele sale individuale. Cartea va fi în primul rând de interes pentru cercetătorul specializat, mai degrabă decât pentru cineva nou în studiul etilenei și care speră să obțină o înțelegere largă a rolului acesteia în plante. Ea nu poate înlocui, dar ar putea servi ca o actualizare parțială a celor două cărți clasice de referință despre etilenă, Ethylene in plant biology (ediția a 2-a) de F. B. Abeles, P. W. Morgan și M. E. Salveit Jr. și The plant hormone ethylene de A. K. Mattoo și J. C. Suttle.

.