Podul în consolă este un pod ale cărui elemente principale sunt console (structuri care sunt ancorate la un singur capăt, în timp ce celălalt se proiectează orizontal în spațiu). Aceste poduri pot folosi grinzi pentru poduri mai mici (pietonale) sau ferme din oțel structural, sau grinzi-cutie din beton precomprimat pentru poduri mai mari care transportă traficul rutier sau feroviar.

Primele poduri în consolă au apărut în secolul al XIX-lea, când s-a manifestat nevoia de poduri mai lungi. Pentru a rezolva problema lungimii, inginerii din acea vreme au descoperit că mai multe suporturi ar distribui sarcinile între ele și ar ajuta la obținerea lungimii. Predecesorii podurilor cantilever au fost podurile cu puncte de balama care erau plasate la mijlocul deschiderii. Cel care a fost primul care a inventat și brevetat un pod în consolă a fost Heinrich Gerber, care a făcut acest lucru în 1866. Primul său pod în consolă a fost podul Hassfurt peste râul Main din Germania. Nu era prea impresionant după standardele de astăzi – avea o lungime de 38 de metri, dar este considerat primul pod cantilever modern. Alte poduri cantilever timpurii au fost High Bridge of Kentucky, proiectat de C. Shaler Smith în 1877, podul în consolă Niagara proiectat de Charles Conrad Schneider în 1883 și podul Poughkeepsie proiectat de John Francis O’Rourke și Pomeroy P. Dickinson în 1889. Podul Forth, podul peste Firth of Forth din estul Scoției, este unul dintre cele mai faimoase poduri în consolă timpurii și este așa dintr-un motiv întemeiat. Este un pod de cale ferată construit în 1890, a cărui lungime totală este de 2.528,7 m, în timp ce cea mai mare deschidere are o lungime de 520 m. A rămas podul cu cea mai mare deschidere din lume până când nu a fost construit Podul Quebec în 1919, cu o deschidere de 549 m.

Cele mai lungi poduri în consolă din zilele noastre, după cea mai mare deschidere, sunt în continuare:

• Podul Quebec din Quebec, Canada, un pod rutier, feroviar și pietonal care traversează partea inferioară a râului Saint Lawrence și
• Podul Forth un pod feroviar în consolă peste Firth of Forth în estul Scoției, în apropiere de centrul orașului Edinburgh. Cea mai mare deschidere a sa este de 520 m.
• Podul Minato din Osaka, Japonia, cu cea mai mare deschidere de 510 m. Este un pod cu două niveluri construit în 1973.
• Podul Commodore Barry peste râul Delaware din Chester, Pennsylvania, SUA și construit în 1974. Cea mai lungă deschidere a sa este de 501 m și asigură traficul rutier.
• Crescent City Connection din New Orleans, Louisiana, SUA. Acesta traversează râul Mississippi și cea mai lungă deschidere a sa este de 480 m.
• Podul Howrah traversează râul Hooghly în Bengalul de Vest, India. A fost construit în 1942 pentru a transporta traficul rutier și pietonal și are o deschidere de 457. Este considerat cel mai aglomerat pod în consolă din lume, deoarece transportă zilnic aproximativ 100.000 de vehicule și peste 150.000 de pietoni.
• Podul Gramercy peste râul Mississippi care leagă Gramercy, Louisiana, în parohia St. James cu parohia St. John the Baptist. Construit în 1995 cu o deschidere de 445 m.

• Podul din San Francisco – Oakland Bay Bridge (cunoscut și sub numele de Bay Bridge) cu o deschidere de 427 m. A fost construit în 1936.
• Podul Horace Wilkinson are cea mai mare deschidere de 376 m și a fost construit în 1968.
• Podul Governor Malcolm Wilson Tappan Zee Bridge care traversează râul Hudson într-unul dintre cele mai largi puncte ale sale. A fost construit în 1955 și cea mai lungă deschidere a sa este de 369 m.

Un pod simplu în consolă are două brațe în consolă care se extind din părți opuse ale unui obstacol care trebuie să fie traversat și se întâlnesc în centru. Podurile în consolă pot fi construite fără lucrări false dedesubt și fără turnuri și cabluri de susținere temporare. Acesta este unul dintre marile lor avantaje. Ele sunt, de asemenea, de construcție foarte rigidă, astfel încât pot suporta sarcini mari fără amenințare pentru construcție.