Rolul presei este mai mare decât a fost vreodată. Partea cea mai bună este că mass-media continuă să crească și să ne influențeze viața pe măsură ce trec zilele. Mass-media joacă un rol central în informarea publicului cu privire la ceea ce se întâmplă în lume. Oamenii se bazează pe mass-media, cum ar fi televiziunea, presa și online, pentru a obține știri și actualizări. În prezent, oricine poate afla aproape orice dorește să afle printr-un simplu click pe smartphone sau tabletă. Cu toate acestea, având în vedere cât de intoxicantă este mass-media în zilele noastre, aceasta tinde să aibă puterea de a modela opinia publică, în special în ceea ce privește subiecte majore precum educația și religia.

Rolul mass-media este de a transmite realitatea și de a descoperi faptele care stau la baza lucrurilor. Schimbarea mentalității oamenilor prin intermediul mass-mediei pentru a fi mai permisivă, mai înțelegătoare și mai educativă este o sarcină foarte dificilă. Publicul își formează convingerile și atitudinile, fie de unul singur, fie împreună cu alții, ca răspuns la mesajele mass-media. Cu toate acestea, nivelul de influență al mass-mediei variază, iar mesajele din mass-media nu sunt primite în mod uniform de către toate audiențele.

Experiența directă, cunoștințele din alte surse și logica sunt câțiva factori care contribuie la gradul în care audiențele acceptă sau resping mesajele din mass-media. Mass-media are o responsabilitate masivă în a oferi o acoperire factuală care să nu perpetueze mituri sau stereotipuri, să încurajeze generalizările sau să răspândească dezinformări.

Teoria stabilirii agendei este cea care pune accentul principal pe formarea opiniei publice. Referitor la știri, a existat o scădere fenomenală la nivel național a rețelelor și ziarelor de știri locale și o creștere a rețelelor și ziarelor de știri naționale. Dacă o știre este acoperită mai frecvent, în special la știrile naționale, publicul va considera problema ca fiind mai importantă.

Potrivit Lumen Learning, „Două ipoteze de bază stau la baza majorității cercetărilor privind agenda-setting: Prima, că presa și mass-media nu reflectă realitatea, ci o filtrează și o modelează; și a doua, că concentrarea mass-media asupra câtorva probleme și subiecte determină publicul să perceapă acele probleme ca fiind mai importante decât alte probleme.” Stabilirea agendei are loc printr-un proces cognitiv cunoscut sub numele de „accesibilitate.”

Accesibilitatea implică faptul că, cu cât mai frecvent și mai proeminent media de știri acoperă o problemă, cu atât mai multe instanțe acea problemă devine accesibilă în memoria publicului. Acoperirea mass-media, în general, și stabilirea agendei, în special, au un impact puternic asupra a ceea ce indivizii cred că gândesc și ceilalți oameni.

Teoria stabilirii agendei are un efect uriaș asupra modelării educației publice, deoarece majoritatea părinților au opinii foarte puternice cu privire la locul unde copilul lor primește educație. Părinții vor alege școlile pentru copiii lor în funcție de o serie de factori: sport, religie, teatru, profesori, reputație, etc.

În ceea ce privește școala publică versus școala privată, părinții tind, de asemenea, să favorizeze una în detrimentul celeilalte în funcție de locul unde ei înșiși au mers la școală. Dacă aud vești proaste despre o școală sau despre un focar de îmbolnăvire în unele mijloace de informare naționale, părinții își vor forma rapid o opinie despre anumite școli. Mai ales că acum totul este online, părinții pot vedea orice lucru pozitiv sau negativ despre o școală.

De exemplu, cu această epidemie de gripă am vorbit cu o serie de părinți despre ce cred despre ea și mulți dintre ei erau foarte supărați și îngrijorați. Au început să numească școlile publice necurate și murdare, chiar dacă epidemia este peste tot, nu doar în școli.

Câțiva părinți își trimit copiii la școlile publice doar dacă nu-și pot permite o educație privată sau dacă nu au convingeri religioase. Școala publică are, în general, reputația de a nu fi la fel de bună ca școlile private; cu toate acestea, școlile private și cele publice sunt, de fapt, foarte asemănătoare. Părinții din școlile publice tind să creadă că sunt judecați pentru că își trimit copilul la o școală publică, ca și cum ar face cumva mai puțin pentru copilul lor. Școlile private au reputația de a fi superioare din punct de vedere academic și de a crește șansele copilului de a intra la o facultate bună.

Cu toate acestea, acestea sunt reputații și stereotipuri pe care părinții le alimentează. Ambele tipuri de educație au suișurile și coborâșurile lor; prin urmare, părinții ar trebui să se documenteze asupra școlilor în loc să presupună automat că o școală este teribilă sau uimitoare. De fapt, ar putea fi complet opusul a ceea ce au crezut.

Religia este încă un subiect foarte controversat. În 1925, legislativul din Tennessee a adoptat Legea Butler, care a transformat în infracțiune predarea evoluției unei singure specii – omenirea – în școlile publice. John Scopes a fost prins predând evoluția speciei umane, așa s-a ajuns la „Procesul maimuțelor”, cunoscut și sub numele de Statul Tennessee vs. John Scopes. Acest lucru a fost extrem de controversat, deoarece religia și știința s-au ciocnit.

În prezent, școlile private vor preda evoluția din cauza cazului Epperson vs. Arkansas, în care legea din Arkansas care interzicea predarea evoluției a fost o încălcare a primului amendament. Ca reacție la cazul Epperson, creaționiștii din Louisiana au adoptat o lege prin care se cere ca școlile publice să acorde timp egal teoriilor alternative ale originii.

Potrivit lui Birgit Meyer și Annelies Moors în „Religion, Media and the Public Sphere”, „În ciuda ipotezelor moderniste despre declinul religiei ca forță publică, religiile prosperă peste tot în lume.”

Cu toate acestea, o problemă majoră este prezența religiei în sfera publică, în special în politică. Convingerile religioase apar în dezbaterea publică doar ca opinii, iar deținătorul acestor opinii trebuie să angajeze alte opinii în limitele unor reguli raționale și discursive. Dar o parte din motivul pentru care religiile sunt înfloritoare se datorează noilor religii care sunt create sau care sunt o „ramură” a religiei. Acestea se formează în principal din cauza politicii și pentru a pune la îndoială autoritatea statului modern de a conține religia.

De exemplu, una dintre religiile emergente este cea musulmană fundamentalistă, care, pe scurt, este descrisă ca o reacție împotriva modernizării de neatins. Fiecare persoană încearcă să își facă cunoscută propria opinie, iar crearea unei noi religii este o modalitate excelentă de a te face cunoscut și de a găsi alte persoane care au aceeași credință. Pe de altă parte, adoptarea mijloacelor de comunicare în masă ridică multe probleme de autoritate și legitimitate. Nu este un secret că oamenii vor face orice pentru a fi văzuți sau auziți, ceea ce ar crea o altă problemă în cazul în care o persoană religioasă ar exagera și și-ar exprima în mod necorespunzător religia.

Media nu este un dușman doar pentru religie. Ea are și aspectele sale pozitive. Potrivit „New Media and the Reshaping of Religious Practice” (Noile media și remodelarea practicii religioase), „Noile instrumente media susțin formele de comunitate în rețea, încurajează experimentarea construcției identității religioase și a autoprezentării și promovează extragerea din surse și întâlniri religioase multiple și divergente simultan”. Acest lucru încurajează o formă deschisă, fluidă și individualizată de angajament religios, deoarece mass-media este folosită pentru a redefini practica religioasă în viața contemporană. A început o mare explozie de bloguri religioase, care ar putea ajuta oamenii să obțină o viziune mai personală asupra religiilor, precum și opinii personale.

În general, mass-media este practic 50/50 în a ajuta sau a face rău publicului. Din moment ce totul este online acum, este foarte greu să ascunzi informații, deoarece oamenii pot căuta orice. Mass-media are un impact uriaș asupra modului în care oamenii privesc lucrurile, în special religia și educația. Religia și educația vor fi întotdeauna controversate în opinia publică, mai ales pentru că așa a fost tot de la crearea ambelor. Atâta timp cât cititorul folosește surse informative și erudite, va putea să-și formuleze o opinie rațională cu privire la un anumit subiect prin intermediul mass-media.

Marie Bray este studentă în anul patru la specializarea studii de comunicare. ✉ [email protected].