Introducere

Obstrucția căilor respiratorii cu corp străin (FBAO) (sufocare) este o urgență care pune în pericol viața. În Anglia și Țara Galilor, în 2016, au fost raportate 252 de decese prin sufocare, aproape 30% dintre acestea fiind înregistrate la persoane cu vârsta de 80 de ani și peste. În mod alarmant, peste 60% dintre decesele prin sufocare din 2016 au avut loc în spitale și în alte medii de asistență medicală (Office for National Statistics, 2017).

În fiecare an, în Marea Britanie, aproximativ 16.000 de adulți și copii sunt tratați în departamentele de urgență pentru FBAO (Handley et al, 2005). În 2016, în Londra, au existat 1 916 episoade de sufocare de o asemenea gravitate încât a fost efectuat un apel la 999 pentru a solicita o ambulanță; apelurile la 999 pentru sufocare coincid, în general, cu orele de masă (Pavitt et al, 2017). La adulți, incidența sufocării pare să crească odată cu vârsta (Soroudi et al, 2007).

Asistentele medicale trebuie să fie capabile să recunoască și să trateze eficient FBAO. Deoarece majoritatea evenimentelor de FBAO sunt asociate cu mâncatul, acestea sunt adesea observate, oferind astfel o oportunitate pentru o intervenție timpurie, în timp ce pacientul este încă conștient.

Bătăile pe spate (palme), împingerile toracice și împingerile abdominale sunt manevre care pot crește presiunea intratoracică și pot expulza corpurile străine din căile respiratorii. În 50% din episoadele de FBAO, loviturile de spate singure sunt eficiente pentru a elibera obstrucția; cu toate acestea, în 50% din cazuri este nevoie de mai mult de o tehnică pentru a elibera obstrucția (Perkins et al, 2017).

Cauzele FBAO

Căutarea apare, de obicei, în timp ce persoana mănâncă sau bea și poate fi asociată cu afectarea musculară, neurologică sau cerebrală (Pavitt et al, 2017). Cele mai multe decese prin sufocare sunt cauzate de alimente (87%), în timp ce obiectele mici – o problemă deosebită la copii – sunt cauza a 13% din decesele legate de sufocare (ONS, 2017).

Persoanele cu risc crescut de FBAO includ pe cele cu oricare dintre următoarele afecțiuni sau caracteristici:

• Nivel de conștiență alterat;
• Intoxicație cu droguri și/sau alcool;
• Deficiență neurologică, cu reducerea reflexelor de înghițire și tuse (de exemplu, accident vascular cerebral);
• Boală respiratorie;
• Deficiență mintală;
• Demență;
• Dentație deficitară;
• Vârstă înaintată (Wong și Tariq, 2011).

Au fost raportate incidente de tuse asociate cu utilizarea inhalatoarelor presurizate cu doză măsurată (pMDI), pacienții inhalând obiecte, inclusiv capacele de la piesa bucală, în partea din spate a faringelui, ceea ce a dus la tuse și, în unele cazuri, la aspirație care a dus la obstrucția căilor respiratorii (Medicines and Healthcare products Regulatory Agency, 2018). Din 1987, au fost raportate 22 de cazuri legate de inhalarea accidentală a capacelor de la piesa bucală a inhalatorului sau a obiectelor care au rămas blocate în inhalator (MHRA, 2018).

Este important să îi învățăm pe pacienți tehnica corectă de utilizare a inhalatorului, inclusiv să îi sfătuim să îndepărteze complet capacul piesei bucale, precum și să scuture inhalatorul pentru a îndepărta obiectele libere care pot să nu fie vizibile. De asemenea, pacienții ar trebui să verifice dacă interiorul și exteriorul piesei bucale sunt clare înainte de a inhala o doză (MHRA, 2018).

Semnele FBAO

Recunoașterea semnelor de FBAO este cheia unei intervenții timpurii și eficiente. Contextul poate oferi indicii importante – de exemplu, sufocarea este frecventă la orele de masă sau este posibil ca un copil să se fi jucat cu obiecte mici.

Cele mai frecvente semne și simptome ale sufocării sunt:

• Tuse;
• Sfârșitul de a respira sau de a vorbi;
• Cianoză;
• Grasping sau atingerea gâtului (Perkins et al, 2015).

Pacientul poate să tacă și să se țină sau să arate spre gât.

În cazul în care obstrucția căilor respiratorii este doar parțială, pacientul poate fi capabil să vorbească, să tușească și să respire (Perkins et al, 2017).

Tratamentul FBAO la adulți

Agoritmul de sufocare la adulți (Fig. 1) al Resuscitation Council (UK) (2017) (Perkins et al, 2017) oferă îndrumări privind tratamentul sufocării la adulți. În cazul în care se suspectează FBAO, este important să se evalueze gravitatea acesteia și să se întrebe întotdeauna pacientul „te îneci?”. Răspunsul acestuia va ajuta la distingerea între o obstrucție ușoară sau severă a căilor respiratorii, așa cum este descris în Caseta 1.

Obstrucție ușoară a căilor respiratorii (tuse eficientă)

Tusea generează presiuni ridicate și susținute în căile respiratorii și poate expulza un corp străin, deci este important să se încurajeze pacientul să tușească. Un pacient cu obstrucție ușoară a căilor respiratorii ar trebui să rămână sub observație continuă până când se ameliorează, deoarece ulterior se poate dezvolta o obstrucție severă (Perkins et al, 2017).

Tratamentul agresiv cu lovituri în spate și împingeri toracice și abdominale în acest stadiu nu este necesar – poate provoca daune și ar putea exacerba obstrucția căilor respiratorii. Aceste intervenții ar trebui să fie utilizate numai dacă pacientul prezintă semne de obstrucție severă a căilor respiratorii (Perkins et al, 2017).

Obstrucție severă a căilor respiratorii (tuse ineficientă)

Dacă pacientul prezintă semne de obstrucție severă a căilor respiratorii:

• Solicitați ajutor/apelați imediat la soneria de urgență și încurajați pacientul să tușească;
• Păstrați-vă lângă pacient, ușor în spatele acestuia;
• Sprijiniți pieptul pacientului cu o mână și înclinați-l în față – dacă acest lucru dislocă corpul străin, se speră că acesta va cădea din gură în loc să alunece mai departe pe căile respiratorii;
• Dacă simptomele continuă, aplicați până la cinci lovituri dorsale (palme) între omoplați folosind călcâiul mâinii (Fig. 2). După fiecare lovitură de spate, verificați dacă obstrucția a fost dislocată;
• Dacă loviturile de spate nu reușesc, treceți la împingeri abdominale (Fig. 3);
• Pășiți în spatele pacientului, plasând ambele brațe în jurul abdomenului superior;
• Înclinați pacientul în față;
• Puneți un pumn strâns între ombilicul pacientului și cutia toracică și strângeți-l cu cealaltă mână;
• Folosiți până la cinci lovituri puternice în abdomen, spre interior și în sus;
• Aveți grijă să nu aplicați presiune pe procesul xifoid sau pe partea inferioară a cutiei toracice, deoarece acest lucru poate provoca traumatisme abdominale;
• Dacă obstrucția rămâne, alternați până la cinci lovituri în spate cu până la cinci lovituri abdominale.

Dacă pacientul își pierde cunoștința trebuie să:

• Sprijiniți-l cu grijă până la sol;
• Dacă nu ați făcut-o deja, chemați ajutoare conform protocoalelor locale – sunați la 999 pentru o ambulanță sau contactați echipa dumneavoastră de stop cardiac;
• Începeți resuscitarea cardiopulmonară (RCP) – faceți mai întâi 30 de compresii toracice, deoarece acestea pot elibera obstrucția;
• După 30 de compresii, încercați două ventilații, apoi continuați RCP până când pacientul își revine și începe să respire normal (Perkins et al, 2017).

Propulsii abdominale la un pacient obez sau însărcinat

Poate fi dificil să efectuați împingeri abdominale la un pacient obez sau însărcinat. Dacă nu îi puteți înconjura abdomenul, stați în spatele pacientului, poziționați-vă mâinile peste capătul inferior al sternului și trageți puternic în piept cu împingeri rapide (împingeri toracice) (Perkins et al, 2017).

Îngrijirea ulterioară și trimiterea la control medical

În urma unui tratament de succes pentru un FBAO, este posibil ca un corp străin să fie încă prezent în căile respiratorii; dacă cineva are disfagie, tuse persistentă sau se plânge că are ceva blocat în gât, ar trebui să ceară sfatul medicului.

Realizarea împingerilor abdominale și a compresiilor toracice are potențialul de a provoca leziuni interne grave, inclusiv rupturi sau lacerații ale viscerelor abdominale sau toracice, astfel încât pacienții trebuie să fie examinați pentru leziuni.

Utilizarea dispozitivelor de degajare a căilor respiratorii

Deși în prezent sunt disponibile mai multe dispozitive de degajare a căilor respiratorii pentru tratamentul FBAO, utilizarea lor de rutină nu este recomandată de Consiliul de Resuscitare (Marea Britanie) (Perkins et al, 2017). Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul sănătății instruiți în mod corespunzător pot utiliza tehnici avansate – cum ar fi aspirarea sau laringoscopia și forcepsul – pentru a îndepărta un corp străin din căile respiratorii (Perkins et al, 2017).

Concluzie

FBAO este o urgență care pune în pericol viața pe care asistentele medicale trebuie să fie capabile să o recunoască și să o trateze în mod eficient. Managementul FBAO la sugari și copii va fi descris în partea 2 a acestei serii.

• Responsabilități profesionale: Această procedură trebuie întreprinsă numai după o formare aprobată, practică supravegheată și evaluare a competenței, și efectuată în conformitate cu politicile și protocoalele locale.

.