Thoth Hermes Trismegistus este portretizat de egipteni ca zeul lunii cu corpul unui om, capul unui ibis și o semilună deasupra capului. Simbolul său era bastonul șarpelui înaripat. El era zeul înțelepciunii, al literelor și al timpului. Dar el nu era cunoscut doar de egipteni. Pentru sumerieni, el era Ningizzida; este posibil să fi fost Enoh pentru evrei, Odin pentru scandinavi, Wotan pentru teutoni, iar unii sugerează chiar Buddha.

Înainte de a fi venerat ca zeu, el a fost primul mare filozof egiptean și fondator al Școlilor Antice de Mistere, primindu-și înțelepciunea în timp ce se afla în transă meditativă, scriind peste 40 de cărți, inclusiv (se presupune) Tăblița de Smarald, Cartea lui Thoth și Pymanderul Divin, Cartea lui Thoth fiind dată doar inițiaților săi iluminați ai Misterelor.

O reconstituire a ceea ce se crede că ar fi arătat Tăblița de Smarald, realizată de International Alchemy Guild. ( Crystalinks)

Învățăturile lui Thoth și Cartea lui Thoth

Subiectele pe care le-a abordat au variat de la medicină, chimie, drept, artă, muzică, retorică, magie, filozofie, geografie, matematică, anatomie și oratorie. Pentru egipteni, cunoștințele sale erau atât de vaste și atotcuprinzătoare încât au început mai întâi să îl crediteze ca fiind comunicatorul cu zeii, introducându-l în cele din urmă în panteonul egiptean .

Cu sau fără să fie cineva de acord că mâna lui este cea care a scris cărțile care îi sunt atribuite, o lectură rapidă sau un studiu aprofundat rezonează la majoritatea cititorilor, datorită similitudinii cu budismul și creștinismul. Poate că cele mai clare exemple sunt învățăturile sale despre reîncarnare și despre crearea lumii.

Thoth, vechiul zeu egiptean al înțelepciunii, reprezentat cu un corp de om, cap de ibis și o semilună deasupra capului său . (Vladimiraz / Dreamstime.com)

Nimic nu este sigur în legătură cu Cartea lui Thoth, în afară de faptul că a fost scrisă în hieroglife egiptene. Ea era păstrată într-o cutie de aur în sanctuarul interior al templului și numai cel mai înalt inițiat al Școlii Hermetice de Mistere Arcanum avea cheia de la ea.

Se spune că această carte descria Cheia Nemuririi, proces realizat prin trezirea anumitor zone ale creierului, similar cu practicile călugărilor budiști. Gardner și alți autori au susținut că trezirea creierului a fost obținută prin meditație, folosirea unei pulberi albe și a esenței sacre a preotesei.

• Sanctuarul lui Thoth ar putea fi „sanctuarul original al gândirii”
• Cine a construit cu adevărat Piramidele din Giza? Enigmaticele Tăblițe de Smarald ale lui Thoth ar putea oferi răspunsul
• Legendara Tăbliță de Smarald și secretele sale despre Univers

Școala de Mistere a lui Thoth

Cea mai puternică dintre Școlile de Mistere era cunoscută sub numele de Școala Regală a Maeștrilor Meșteșugari de la Karnak, fondată de faraonul Thuthmosis al III-lea, deși, ca în cazul tuturor Școlilor Misterelor, se crede în mod obișnuit că adevărații fondatori au locuit în Sumeria, emigrând în Egipt, ceea ce se leagă de afirmațiile lui Sitchin conform cărora Enki și fiii săi (inclusiv Ningizzida) au avut ca domeniu Magan (Egipt).

Această școală era cunoscută și sub numele de Marea Frăție Albă, datorită alegerii vestimentației membrilor (veșminte albe) și a dedicării lor de a produce pulberea albă cunoscută la mesopotamieni sub numele de Shem-an-na, Piatra Focului de la Înălțime, sau „pâinea albă” la egipteni. Imagini ale acesteia arată că este oferită faraonilor, în formă de con.

Bărbat care ține în mână Shem-an-na, pulbere albă ( energii subtile.com)

Shem-an-na – „Pâinea albă” a vechilor egipteni

Pe vârful Muntelui Sinai, Petrie a descoperit un templu egiptean care conținea o descoperire uluitoare: așezată la câțiva centimetri adâncime, sub dalele grele, într-o magazie, se afla o cantitate considerabilă din cea mai fină pulbere albă pură, nealterată. Topirea cuprului și sacrificiile de animale au fost rapid excluse.

O parte din pulberea misterioasă a fost dusă înapoi în Marea Britanie pentru analiză și examinare, dar niciun rezultat nu a fost publicat vreodată. Restul a fost lăsat la dispoziția elementelor după 3000 de ani pentru a deveni o victimă a vânturilor deșertului. Cu toate acestea, ceea ce a devenit evident este că această pulbere era aparent identică cu vechea piatră de foc mesopotamiană sau shem-an-na – substanța care era transformată în prăjituri de pâine și folosită pentru a-i hrăni pe regii babilonieni și pe faraonii din Egipt. Acest lucru explică, bineînțeles, inscripțiile din temple care denotă importanța pâinii și a luminii, în timp ce pulberea albă (shem-an-na) a fost identificată cu mana sacră pe care Aaron a pus-o în Chivotul Legământului .